"Singuratatea in doi" este o specie inrudita cu "bucuria neimpartasita". Se crede ca acestea au aparut imediat dupa extragerea coastei si plamadirea perechii. Pana atunci, "singuratatea in doi" era cunoscuta sub numele de "singuratatea in unul".
"Singuratatea in doi" (solitudinis-vulgaris) este unul dintre cele mai raspandite micro-organisme parazitare: acesta infesteaza purtatorul pe diferite cai, cum ar fi: lipsa de comunicare, incompatibilitatea, uitarea, renuntarea.
Dezvoltarea acesteia este stimulata de eventualele carente de compasiune si empatie ale purtatorului, ca perioade propice de instalare semnalandu-se situatiile grele, perioadele de plictis si perioadele in care raportul vis/realitate prezinta cresteri semnificative.
Solitudinis-vulgaris infesteaza ambii parteneri si se manifesta sub forma nodurilor amare, localizate la nivelul esofagului, produce stari de anxietate si depresie, fiind raportate cazuri in care partenerii, ascunzandu-se unul de celalalt, se frang din mijloc, tac, si au senzatia ca intreaga viata le trece prin fata ochilor. Persoanele care ajung in acest stadiu, au tendinta de a-si frange mainile si simt nevoia coplesitoare de a putea repara greselile trecutului. Imposibilitatea acestei actiuni, ii poate face sa atinga nivele ridicate ale frustrarii.
Fiind un organism evoluat, solitudinis-vulgaris nu isi distruge gazda. Singurul remediu cunoscut se pare ca este dorinta persoanei infestate de a se vindeca. Aceasta trebuie sa se concentreze asupra slabiciunilor care au permis instalarea micro-organismului si sa lupte impotriva acestora. In cazuri extreme, singura modalitate de vindecare este separarea definitiva a partenerilor: solitudinis-vulgaris, banala "singuratate in doi" nu traieste decat prin mimetism. Separarea poate altera structura acesteia, conducand la o forma primitiva a ei, si anume "solitudinis-solitarium". Aceasta reface conditiile primordiale, care sunt mai usor de inteles si de gestionat.
Studii recente efectuate asupra acestui organism parazitar releva faptul ca dezvoltarea sa este inhibata prin comunicare, dar inca nu este bine precizat ce inseamna aceasta si daca terapia nu are, cumva, doar natura profilactica.