Autor Subiect: Singuratatea in doi  (Citit de 240009 ori)

0 Membri şi 6 Vizitatori vizualizează acest subiect.

Caroline

  • Vizitator
Re: Singuratatea in doi
« Răspuns #480 : Sâmbătă, 07 Ianuarie 2012, 17:23 »
intr-o alta ordine de idei, tot citind, tot vazand filmulete, oare nu cumva prezenta noastra aici atrage tot o singuratate, pt ca mental credem ca suntrem singuri si de cate ori scriem la astfel de subiecte mergem exact pe acelasi tipar...nu stiu...poate am zis o tampenie..inca ma gandesc la asta

Foarte adevarat ce spui, pana la fraza de mai sus (cel putin din punctul meu de vedere). Insa exista o mare diferenta intre oamenii care se simt singuri ca damnati si cei care sunt solitari de felul lor... Eu, de cand ma stiu, am fost in egala masura solitara si sociabila, chiar si timp de 15 ani, cat am fost maritata. Nu vreau insa sa generalizez... pentru ca am experimentat ulterior si varianta de a fi cu adevarat cu cineva, si nu singur in doi, si m-am surprins pe mine insami. Deci... gusturile nu se discuta, se executa.  :) Important este sa te simti bine (ceea ce inseamna sa elimini prezumtia autoinvinuirii), in indiferent care dintre ipostaze.  ;)

Offline balanta

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 626
  • ...sa fiu eu insami
Re: Singuratatea in doi
« Răspuns #481 : Sâmbătă, 07 Ianuarie 2012, 17:33 »
...fraza respectiva e si pentru mine o intrebare...gandirea pozitiva si increderea in sine spune ca nici o clipa nu trebuie sa ne simtim ca si cum suntem singuri sau vom ramane singuri...ma refer la partener....
"...am invatat ca poti continua inca mult timp dupa ce ai spus ca nu mai poti..." Octavian Paler

Caroline

  • Vizitator
Re: Singuratatea in doi
« Răspuns #482 : Sâmbătă, 07 Ianuarie 2012, 17:54 »
E adevarat (si in ce ma priveste, e verificat) ca devenim ceea ce gandim.
Ce-ar fi insa sa luam chiar si esecurile drept niste lucruri care trebuiau sa se intample, respectiv sa vina si sa treaca la un moment dat, in scopul de a ne pregati pentru urmatoarea experienta?! Ca exemplu, in orice situatie (demisie, divort, deces) pe mine m-au salvat OAMENII. Atat familia, cei din jurul meu, cat si necunoscuti, la care nici nu ma asteptam, care au avut rolul de "meteoriti" in viata mea... intr-un anumit moment din timp si spatiu. Deci, practic, niciodata n-am fost singura. N-a trecut nicio sarbatoare in care sa nu am cu cine sa ciocnesc de la multi ani sau macar sa vorbesc la telefon.
Perceptiile noastre sunt subiective si de ce cele mai multe ori uitam ca un azi intamplator nefericit sau temporar lipsit de noroc e doar 1% din trecerea noastra pe Pamant. Noi suntem toata aceasta trecere in ansamblu, nu doar 1 %... daca n-am uita asta atat de des, poate ca am avea mai putine depresii.

Offline Sara

  • Sr. Member
  • ****
  • Mesaje postate: 314
Re: Singuratatea in doi
« Răspuns #483 : Sâmbătă, 07 Ianuarie 2012, 20:38 »
(...) oare nu cumva prezenta noastra aici atrage tot o singuratate, pt ca mental credem ca suntrem singuri si de cate ori scriem la astfel de subiecte mergem exact pe acelasi tipar...nu stiu...poate am zis o tampenie..inca ma gandesc la asta

Cred ca asta depinde de individ.
Eu, desi intru rar si scriu  - zic eu - tot rar - nu cred ca fiind aici, pe un topic sa altul atrag singuratatea. Atata timp cat nu fac caz de ea, atata timp cat o accept ca pe o stare de fapt, care nu ma bucura dar nici nu ma instristeaza prea tare nu cred ca se intampla ceva in neregula.
In momentul in care nu accepti ceva anume (la tine  - sa zicem singuratate, sau la altii - sa zicem burta, chelie, nasul mare  :D) te vei confrunta cu tot felul de situatii, de la cele mai banale pana la cele mai complexe si marcante, pana cand iti vei accepta starea/situatia (la tine sau la celalalt). De fapt asta face parte din lectia noastra de viata: ca ceea ce respingem, sa ajungem sa acceptam, si sa intelegem ca face parte din noi.

Si da, se poate si reversul: ma plang ca sunt singura, detest sa fiu singura, ma intalnesc numai cu persoane singure, ba chiar urasc sa vad cupluri, copii, sentimente calde si placute la altii - simt ca o gheara care imi strapunge sufletul si nu pot decat sa intoc capul refuzand sa accept ca bucuroasa as spune: VREAU SI EU, dar pana nici lucrul asta nu-l pot face pentru mine! Si atunci imi accentuez starea in care ma aflu, indiferent ca intru pe un forum si scriu la un topic care trateaza subiectul singuratate. Exteriorul nu este decat o reflexie a ceea ce este in interiorul nostru.

Se poate si prima varianta, si a doua. Depinde cat de mult ne acceptam starea in care ne aflam.
E curios cum umarul unei femei poate parea uneori de stanca pentru un barbat.

Caroline

  • Vizitator
Re: Singuratatea in doi
« Răspuns #484 : Duminică, 08 Ianuarie 2012, 16:02 »
Sau niciuna din cele doua.  8)
Eu nu ma simt nici mai singura, nici mai putin singura cand scriu aici... Ma simt ca-n studentie! Va amintiti spiritul acela de "gashca" din primii ani, inainte sa inceapa sa se formeze cupluri? Nu cred ca isi punea cineva problema atunci daca e singur sau nu... dimpotriva!

julia

  • Vizitator
Re: Singuratatea in doi
« Răspuns #485 : Sâmbătă, 14 Ianuarie 2012, 18:45 »
Singuratatea in doi isi gaseste de obicei cite un surogat sau substitut care face ca lucrurile sa pastreze o aparenta de unitate intre cei doi.
Si astea pot fi multe si diverse, un prieten/a, sau alta relatie, sau alcoolul, sau munca, sau copiii etc.


Offline bit

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 3015
Re: Singuratatea in doi
« Răspuns #486 : Sâmbătă, 14 Ianuarie 2012, 18:56 »
Mai degraba refugiu as spune...

julia

  • Vizitator
Re: Singuratatea in doi
« Răspuns #487 : Sâmbătă, 14 Ianuarie 2012, 19:19 »
poti sa-i spui si asa. dar ideea de baza este ca nu se concentreaza pe a face relatia functionala, ci pe evadare si crearea unui spatiu de confort personal alternativ celui din familie.

Offline bit

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 3015
Re: Singuratatea in doi
« Răspuns #488 : Sâmbătă, 14 Ianuarie 2012, 19:55 »
Asa e. Ce e interesant: eu zic barbatii si femeile se comporta diferit in astfel de situatii (nu intram in detalii). Partea interesanta acum urmeaza: oare de ce?

julia

  • Vizitator
Re: Singuratatea in doi
« Răspuns #489 : Sâmbătă, 14 Ianuarie 2012, 20:03 »
diferit? eu cunosc si barbati si femei inlantuiti in relatii fara sens, care continua sa vietuiasca unul linga altul, nu unul cu altul.
se complac in situatie. motivele - le-am mai expus noi pe aici, prin primele pagini.
mie mi se pare ca sunt diferiti atunci cind vor sa rupa pisica in doua. barbatii cred ca tolereaza situatia la nesfirsit. femeile nu.

Offline bit

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 3015
Re: Singuratatea in doi
« Răspuns #490 : Sâmbătă, 14 Ianuarie 2012, 20:07 »
Barbatii cred ca situatia poate dura la nesfarsit. Si asta e una din greselile noastre. Faptul ca nu suntem atenti atunci cand trebuie (asta fiind o exprimare in termeni blanzi, chiar foarte blanzi). Si ne trezim surprinsi atunci cand nu ar fi trebuit sa fim surprinsi de reactia partenerei, daca am fi fost atenti.

Offline micaela

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 6590
Re: Singuratatea in doi
« Răspuns #491 : Sâmbătă, 14 Ianuarie 2012, 23:39 »
Barbatii cred ca situatia poate dura la nesfarsit. Si asta e una din greselile noastre. Faptul ca nu suntem atenti atunci cand trebuie (asta fiind o exprimare in termeni blanzi, chiar foarte blanzi). Si ne trezim surprinsi atunci cand nu ar fi trebuit sa fim surprinsi de reactia partenerei, daca am fi fost atenti.

asta este punctul pe i. fix asa e.
ea, saraca, da semnale, incearca sa discute, sa rezolve, dar se loveste de urechea surda si de convingerea lui ca "zice si ea, doar asa, dar ii trece". Si-apoi, nemultumirile nediscutate, nerezolvate, inabusite, sapa si sapa si sapa si intr-o zi ea spune "gata!" si gata e, pentru ca s-a depasit un prag, s-a umplut un pahar, s-a erodat totul... si da, el ramane perplex, nepreaintelegand ce i se intampla...
si-apoi aud opinia altui barbat (azi chiar Silviu a rostit-o  :) ) ca femeile nu pot fi intelese. ba pot fi, dar trebuie sa le asculti, si mai ales sa "auzi" si sa intelegi ce spun, ca ele nu initiaza discutii lamuritoare numai ca sa (te) emmerdeze,  ci deseori o fac ca sa lamureasca, ca sa rezolve....

silviu

  • Vizitator
Re: Singuratatea in doi
« Răspuns #492 : Sâmbătă, 14 Ianuarie 2012, 23:45 »
vai! ea, saraca :(

Offline micaela

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 6590
Re: Singuratatea in doi
« Răspuns #493 : Sâmbătă, 14 Ianuarie 2012, 23:51 »
vai! ea, saraca :(

"saraca" in sensul ca trudeste sa rezolve ceva, in timp ce el e surd.  sau orb; dupa caz ;D

Saturnianul

  • Vizitator
Re: Singuratatea in doi
« Răspuns #494 : Sâmbătă, 14 Ianuarie 2012, 23:58 »
Chestia e sa-ti dai seama cind incepi sa trudesti la Cooperativa Munca in Zadar si sa ai taria de a pune capat trudei  ;D