Autor Subiect: De la o generatie la alta  (Citit de 23810 ori)

0 Membri şi 1 Vizitator vizualizează acest subiect.

optimus sum

  • Vizitator
Răspuns: De la o generatie la alta
« Răspuns #15 : Miercuri, 25 Mai 2011, 10:51 »
Zoe PETRE - Cine ne (va) scrie istoria?
Călătorii cultivaţi din Occident care ajungeau – arareori – la hotarul dunărean al Imperiului „Marelui Turc“ şi, mai mult, care se hotărau apoi să-şi povestescă în scris peripeţiile, observau cu surprindere că băştinaşii acelor îndepărtate ţinuturi vorbeau o limbă ciudat de asemănătoare cu latina, fără însă să ştie – băştinaşii, nu călătorii străini – să explice de unde această ciudăţenie. Mai mult încă, unii dintre ei chiar îşi dădeau lor înşile numele de Romani, fără să ştie prea bine de ce. Nu avea nici o legătură cu credinţa creştină, căreia îi erau foarte devotaţi, dar care îi aduna la liturghii rostite în limba slavonă, în edificii modeste, pe care, surprinzător, le numeau cu un cuvînt derivat tot din latină, biserică, de la clasicul basilica.

Nu e departe timpul cînd asemenea constatări vor fi reluate. Epoca în care ignorarea originilor latine ale limbii române se trăda doar prin folosirea inadecvată a adjectivului lucrativ va fi o amintire. Ca într-un nou veac întunecat, de astă dată cu Internet, va trebui să ne repezim la Google, vorba unui clasic în viaţă, pentru a afla ce ruină e la Adam Klisi şi ce-o fi însemnînd Tropaeum Traiani. Pentru lucruri mai subţiri, va trebui să importăm specialişti în istoria Daciei romane din ţări unde limbile clasice se studiază încă. Nu vor adăuga prea mult la deficit, fiindcă nici istoria nu o duce mai bine în viziunea actualilor guvernanţi, care o izgonesc de unde pot şi de unde nu: un sistem de învăţămînt care prevede ore de religie din clasa I în clasa a XII/XIII-a asigură o abundentă cunoaştere a istoriei sacre, de cea mireană lepădîndu-se energic.

Între ostilitatea semidoctă faţă de studiul direct şi critic al izvoarelor antice – cărora, pentru Transilvania, li se adaugă cele medievale – şi obtuzitatea culturală a unei naţii de subingineri, latina e pe cale să sucombe mai rău decît în anii reformei comuniste a învăţămîntului. Mai rău, zic, fiindcă atunci în toate ţările-satelit au fost înfiinţate măcar cîteva licee clasice, unde se învăţa intensiv şi latina, şi chiar şi greaca veche; am beneficiat eu însămi de această excelentă iniţiativă. Doar că, la noi, după mai puţin de zece ani de la înfiinţare, liceele clasice au fost desfiinţate. Doar în România. În Bulgaria sau în Ungaria, ţări mîndre, nu-i aşa, de obîrşia lor latină, aceste licee înfiinţate tot în 1948 există şi azi.

Ştiu că soarta limbilor clasice şi, în subsidiar, a istoriei – mai puţin a celei contemporane – nu e foarte promiţătoare nicăieri în lume: cenzura post-colonialistă, practicată de generaţia rebelă de la 1968, care devasta laboratoare de epigrafie sau de etruscologie sub cuvînt că sînt mumii ale ştiinţei burgheze, a făcut mult rău şi universităţilor occidentale. Dar în Germania sau în Franţa, ba chiar şi în America, studiile clasice au avut multă vreme un statut atît de privilegiat, încît mai au şi acum de unde pierde. La noi, unde latina şi greaca au fost vreme de 50 de ani marginalizate, orice lovitură poate fi fatală nu doar unui domeniu anume de specialitate, ci unui întreg univers cultural.

În era Internetului, s-a considerat că acest univers nu mai e actual – sau, mai exact, nu părea actual pînă acum cîţiva, foarte puţini, ani, la izbucnirea crizei globale. Atunci, şi părinţii, şi educatorii, şi autorităţile din SUA şi Europa de vest au realizat brusc că pragmatismul excesiv al formării resursei umane calificate şi limitarea cunoaşterii la informaţie a reprezentat una din cauzele majore ale prăbuşirii economiilor lor, şi sistemul a început foarte repede să se corecteze: programele academice consacrate ştiinţelor umaniste, în genere, şi limbilor clasice, în special, au reînceput să fie căutate de studenţi, finanţate de universităţi, revistele de specialitate sînt mai multe şi mai vii ca oricînd, şi tot aşa.

Cum însă să-mi imaginez că generaţia actuală de decidenţi din România, care îşi dovedeşte cu fiecare zi mai mult cinismul ignar şi impacienţa viscerală faţă de orice opinii care nu sînt conforme cu cele pe care le profesează ea însăşi, va descoperi prin forţe proprii virtuţile formatoare ale limbilor şi culturilor clasice? Cum să sper că va înţelege că e necesar să susţii o şcoală proprie de cercetare istorică, şi că asta nu se poate realiza fără o cunoaştere calificată a limbilor clasice? Mă simt datoare să amintesc tuturor politicienilor care s-au agitat zgomotos pe tema predării istoriei României – horribile dictu! – în limbile minorităţilor (iar de tradus să-şi traducă singuri exclamaţia mea), că, de vreme ce ei fac totul pentru ca istoria să dispară din şcoli, e totuşi mai bine ca micii unguri să ştie niţică istorie în ungureşte decît să o ignore cu totul în româneşte.

Le profeţesc aceloraşi anxioşi demagogi că, dacă nu copiii, atunci nepoţii domniilor lor vor studia bistoş Istoria Transilvaniei după manuale elaborate la Budapesta, fiindcă acolo se mai învaţă latina şi greaca. La noi – nu.

iulia17

  • Vizitator
Răspuns: De la o generatie la alta
« Răspuns #16 : Duminică, 29 Mai 2011, 10:00 »

Stiti ce trasaturi ati copiat de la parinti? Vi se spune adesea ca semanati cu unul din parinti la ceva anume?


Offline adda

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 1313
Răspuns: De la o generatie la alta
« Răspuns #17 : Duminică, 29 Mai 2011, 10:37 »
Eu am mostenit cate ceva de la ambii parinti, trasaturile sunt atat de amestecate de la amandoi ca uneori nu mai stiu ce am de la unul si ce am de la celalalt  :)
statura o mostenesc de la tata ( e inalt), trasaturile fetei de la amandoi, ochii verzi (combinatie de caprui de la tata si albastri de la mama), etc

...si bineinteles cu sora mea nu seman aproape deloc  :D

Offline almi_gabi

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 7607
Răspuns: De la o generatie la alta
« Răspuns #18 : Miercuri, 01 Iunie 2011, 09:14 »
Prin trecerea de la o generatie la alta putem considera ca se inchid capitole ale vietii sau le preluam?
Daca le preluam - consideram ca mostenim atat ce e rau cat si ce e bun?
Daca le inchidem - putem sa o luam ca pe o evolutie intro treapta superioara?
Dacă insistăm să zăbovim mai mult decât este necesar asupra mesajului strabunilor  incetam sa mergem mai departe?

Secolul XX a fost denumit secolul vitezei pentru ca a fost  considerat ca o evolutie spectaculoasa a societatii intro perioada scurta. Ce oare a facut diferenta fata de celelalte?

silviu

  • Vizitator
Răspuns: De la o generatie la alta
« Răspuns #19 : Miercuri, 01 Iunie 2011, 10:03 »
Secolul XX a fost denumit secolul vitezei pentru ca a fost  considerat ca o evolutie spectaculoasa a societatii intro perioada scurta. Ce oare a facut diferenta fata de celelalte?
viteza :-\

Offline micaela

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 6590
Răspuns: De la o generatie la alta
« Răspuns #20 : Miercuri, 01 Iunie 2011, 10:07 »
tehnologia. evolutia tehnologiilor (de constructii, transporturi, comunicatii) a fost extraordinara. in special tehnlogiile comunicatiei, internetul a avut impact major asupra accesului la informatie  (inclusiv "mincinoasa") si, f. imp., asuora modului de viata, de relationare interumana.

Offline steliana

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 5133
Răspuns: De la o generatie la alta
« Răspuns #21 : Miercuri, 01 Iunie 2011, 10:31 »
Secolul XX a fost denumit secolul vitezei pentru ca a fost  considerat ca o evolutie spectaculoasa a societatii intro perioada scurta. Ce oare a facut diferenta fata de celelalte?
viteza :-\

legatura omului care este in permanenta legatura cu intregul cosmos
avem o viata spiritual-sufleteasca care conflueaza cu curentul timpului
nihil sine deo

luciamanta

  • Vizitator
Răspuns: De la o generatie la alta
« Răspuns #22 : Miercuri, 01 Iunie 2011, 10:41 »
Si eu am preluat cate ceva de la ambii părinţi, dar in proportie de 95% semăn cu bunica paternă. În felul acesta, bunica continuă să trăiască prin mine şi cu mine...

silviu

  • Vizitator
Răspuns: De la o generatie la alta
« Răspuns #23 : Miercuri, 01 Iunie 2011, 14:33 »
legatura omului care este in permanenta legatura cu intregul cosmos
eu sunt in legatura cu steaua a carei explozie tocmai ce-a fost surpinsa de telescopul hubble. imi place ca e situata la o aruncatura de batz, adica la vreo 13,2 miliarde de ani-lumina.

Offline almi_gabi

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 7607
Răspuns: De la o generatie la alta
« Răspuns #24 : Miercuri, 01 Iunie 2011, 14:50 »
m-ati zapacit

si pe vremea imperiului persan -recunoscut  pentru pentru sistemul de "curierat" si  sistemul de drumuri nu exista informatie si viteza?

Offline micaela

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 6590
Răspuns: De la o generatie la alta
« Răspuns #25 : Miercuri, 01 Iunie 2011, 14:52 »
nu exista comparatie. si in preistorie isi incalzeau oamenii pestera, ca si azi, nu?  :D

Offline micaela

  • Hero Member
  • *****
  • Mesaje postate: 6590
Răspuns: De la o generatie la alta
« Răspuns #26 : Miercuri, 01 Iunie 2011, 14:54 »
accesibilitatea, astazi, este cu totul si cu totul alta...una  era sa strabati un drum cu viteza carului cu tractiune animala si alta e sa strabati acelasi drum cu avionul si viteza-i specifica. una era sa trimiti o epistola care ajungea intr-o saptamana, doua si alta e sa ai transmisie instantanee de mesaje, prin conexiune virtuala. iata ce eficientizare teribila a utilizarii timpului....

silviu

  • Vizitator
Răspuns: De la o generatie la alta
« Răspuns #27 : Miercuri, 01 Iunie 2011, 14:58 »
si pe vremea aia era secolul vitezei. reduse.

iulia17

  • Vizitator
Răspuns: De la o generatie la alta
« Răspuns #28 : Miercuri, 01 Iunie 2011, 17:31 »

si totusi unele lucruri nu se schimba: conflictul dintre generatii


julia

  • Vizitator
Răspuns: De la o generatie la alta
« Răspuns #29 : Luni, 27 Iunie 2011, 20:37 »

imi amintesc in copilarie ca nu intelegeam deloc unele decizii ale parintilor. ma gindeam ca parintii nu-si inteleg niciodata copiii, ca altfel le-ar face pe plac.