"ca sa-ti dau un exemplu, copacul din parc , traieste, nu-i pasa ca doi oameni s-au luat la bataie in fata lui, nu-i pasa ca o pasare s-a asezat pe creanga lui... nu cauta nimic , nu iscodeste , nu sufera si nu se bucura."
E clar, atunci nu vreau sa fiu zen. Idealul meu de evolutie spirituala nu e acela de a ajunge la indiferenta tampa a unui copac. Sau piatra. Sau floare. Daca evolutia spirituala suprema, si puterile pe care ti le ofera, inseamna sa ajungi asemenea unui robot, mai bine nu. Sa inteleg ca nesimtitii traiesc zen?
In fine, n-o fi zen filosofie, credinta etc. dar eu il vad ca extrema cealalta a crestinismului. Iar crestinismul propavaduieste ca trebuie sa te abandonezi pe tine insuti spre binele celorlalti. Si nu mi-au placut niciodata extremele.